vineri, 23 decembrie 2011

Norocul nu ţi se dă! Doar ţi se împrumută...

Bună seara.
Tuturor!


Acum, în pragul sărbătorilor de iarnă, mi-am propus să fac oamenii să-şi asume un statut interesant.
Şi să-i transform în magicieni.
Adică să vă transform în magicieni pe voi toţi care veţi avea răbdarea să parcurgeţi acest text.

Pentru mine, personal, a fost un an greu. Şi totuşi cred că sunt un om norocos...
Sunt norocos că am un loc de muncă (chiar dacă e la 150km de casă şi fac naveta zilnic), sunt norocos că am 2 băieţi care mă iubesc şi care îmi bucură zilele (chiar dacă nu stau decât cu unul dintre ei, iar celălalt îmi lipseşte în fiecare clipă), sunt norocos că am un acoperiş deasupra capului (chiar dacă nu ştiu pentru cât timp de acum încolo)...

De câte ori te-ai oprit, în ultimul an, să te gândești la faptul că ești un om extrem de norocos? La câtă suferință şi nedreptate există în lume, aveai o șansă destul de mică să ajungi acolo unde ai ajuns. Şi totuși, cărămidă cu cărămidă, ai reușit să construiești o fundație datorită căreia viața ta arată altfel acum. A fost muncă multă, au fost sacrificii. Şi totuși, viața ţi-a dat o mână de ajutor.

În fiecare clipă, cineva, undeva, plânge de durere şi de frică.

Chiar în timp ce tu citești acest text, acum, statistica spune că un copil este bătut până aproape de moarte, o femeie este violată, o altă femeie işi șterge lacrimile pentru că a fost bătută de partenerul de viața, un om este părăsit sau abandonat fără nici un alt motiv decât orgoliul şi mândria celuilalt.
Tot în această clipă, undeva în lume, un copil se naște fără nici o șansă de viață decentă. Imediat după naștere, părinţii lui îl vor fi lăsat singur, iar mai apoi nu va avea parte de niciunul dintre impulsurile care i-ar putea schimba viața spre direcția cea bună.

Chiar acum, mai mulți oameni sunt pe marginea prăpastiei, aproape să-şi abandoneze visul, conștienți că, pentru ei, lumea e un loc mult prea cumplit.

Şi totuși, iată-ne aici.
Eu scriu de la computerul meu, trăind o viață agitată, dar care totuşi îmi permite să scriu, iar tu citești din casa ta plină de căldură.
Ne-am putea afla pe un acoperiș, într-un sat, așteptând să se retragă apele inundațiilor.
Sau am putea dormi chirciți, la marginea unui trotuar, acoperiți cu o plapumă mizeră, sperând să treacă noaptea mai repede.
Știu că uneori ai impresia că acei oameni işi merită soarta, dar nu-i așa!

Viața nu ne oferă tuturor aceleași șanse. Prin munca noastră, e adevărat, dar binecuvântați de noroc la un anumit moment în timp, am ajuns să ne definim viața altfel.

Așa că rugămintea mea e să citeşti şi să reciteşti acest text, dacă te simți norocos. Dacă simți că în viața ta norocul a jucat o carte importantă, arată-le şi altora textul acesta. Dacă simți că trebuie să îi ajuți pe alții, să fii instrumentul norocului în viața lor, FĂ-O. Nu te gândi prea mult, alege o cauză pentru care simți că trebuie să dai puţin de la tine şi schimbă soarta unor oameni reali.

Şi așa ajungem şi la numărul de magie despre care vorbeam la începutul textului.

Acceptă acum şi aiciTU, omul obișnuit care stă în faţa unui computer şi citește acest text, ești instrumentul norocului pentru alți oameni.
Acceptă că gestul tău, simplu şi dezinteresat, poate fi motivul pentru care, peste ani, oameni reali vor putea ridica mâna să spună simplu: Sunt norocos! Ajută-ţi semenii şi lasă orgoliul deoparte. Şi o să vezi că vei simți că ai schimbat lumea.

Iar asta e magie adevărată!

Sărbători fericite!
Tuturor!

Şi fie ca anul următor să ne aducă omenie şi speranță.

Cu restul ne descurcăm! :)

Al vostru,
Eduard

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu