Fără singurătate, Iubirea nu va rămâne mult timp
alături de tine…
Pentru că Iubirea are nevoie, de asemenea, de odihnă,
astfel încât să poată călători spre cer şi să se manifeste în alte moduri…
Fără singurătate, nici o plantă sau animal nu
supravieţuieşte, nici un teren nu este productiv pentru o perioadă lungă de
timp, nici un copil nu poate învăţa despre viaţă, nici un artist nu reuşeşte să
creeze, nici un lucru nu poate să crească şi să se transforme…
Singurătatea nu reprezintă absenţa Iubirii, ci complementul
acesteia…
Singurătatea nu reprezintă lipsa companiei, ci momentul
în care sufletul nostru are libertatea de a vorbi cu noi şi de a ne ajuta să
luăm decizii asupra vieţilor noastre…
De aceea, binecuvântaţi sunt cei care nu se tem de
singurătate… Care nu se tem de propria lor companie… care nu sunt disperaţi în
a găsi ceva care să-i ţină ocupaţi, să-i distreze sau cu care să se joace…
Pentru că cel care nu este niciodată singur nu va
ajunge să se cunoască pe sine însuşi…
Şi cel care nu se cunoaşte pe sine însuşi începe să se
teamă de vid…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu